Cazurile analizate
| Cazul | Instanța, anul | Soluția | Stadiu |
|---|---|---|---|
| Școala știa de bullying. Instanța a spus că nu a fost suficient | O judecătorie din România, 2026 | Acțiune admisă în parte | Nedefinitivă sau neconfirmată |
| Bullying cunoscut, regulament lacunar: școala a fost obligată să plătească | O judecătorie din România, 2026 | Admisă în parte (față de școală); respinsă față de învățătoare | Nedefinitivă sau neconfirmată |
| Instanța a reținut că părinții agresorului fuseseră avertizați | Un tribunal din România, 2026 | Admisă față de părinții agresorului; apel respins | Nedefinitivă sau neconfirmată |
| Elev lovit în școală: tribunalul a respins acțiunea contra școlii | Un tribunal din România, 2026 | Acțiune respinsă | Nedefinitivă sau neconfirmată |
| Conflict reciproc, nu bullying: instanța a reținut că victima a escaladat conflictul | O judecătorie din România, 2026 | Acțiune respinsă (culpa victimei) | Nedefinitivă sau neconfirmată |
| Daune morale de la un cadru didactic: instanța a cerut dovezi obiective | O judecătorie din România, 2026 | Acțiune respinsă | Nedefinitivă sau neconfirmată |
| Întâi penal sau întâi civil? Un caz în care ordinea a contat | Un tribunal din România, 2026 | Acțiune respinsă (autoritate de lucru judecat) | Nedefinitivă sau neconfirmată |
| Acuzații de bullying fără probe: părinții, obligați la daune față de o profesoară | Un tribunal din România, 2026 | Părinții și eleva, obligați în solidar | Nedefinitivă sau neconfirmată |
Nu publicăm instanța exactă, numărul sau data hotărârii. Fiecare caz are pagina lui, cu faptele și hotărârea instanței.
Ce spune legea despre răspundere
Cel obligat prin lege, contract sau hotărâre să supravegheze un minor răspunde pentru prejudiciul cauzat de minor altuia și se exonerează doar dacă dovedește că nu a putut împiedica fapta (Codul civil, art. 1372); părinții nu răspund dacă se dovedește că sunt îndeplinite condițiile răspunderii celui care avea supravegherea (art. 1374) [1]. Codul civil nu numește școala, iar instanțele au ajuns la concluzii diferite despre obligația ei de supraveghere. Legea învățământului obligă școala la proceduri de prevenire și sesizare a violenței (art. 65) [2]. Când o autoritate nu soluționează o cerere, legea contenciosului administrativ permite și cererea de daune morale (art. 8 alin. 1) [3].
Când s-au acordat despăgubiri
- O școală privată care știa de bullying, dar nu a găsit o soluție reală; răspunderea a venit din contractul de școlarizare.
- O școală din ciclul primar, după ce un elev a fost lovit de colegi la începutul orei, fără niciun adult în clasă, deși conflictul era cunoscut; despăgubirile au fost acordate și mamei.
- Părinții unui elev care provocase o fractură unui coleg, după ce fuseseră avertizați de mai multe ori despre comportamentul lui.
Când cererile au fost respinse
- Instanța a considerat că școala, ca instituție, nu avea obligația de supraveghere în lipsa unei norme exprese, a unui contract sau a unei hotărâri.
- Bullying-ul nu a fost dovedit, iar victima agravase conflictul.
- Pentru o palmă ușoară primită de la un cadru didactic nu s-au dovedit urmări obiective; instanța a arătat că un proces civil nu este o procedură disciplinară.
- După o plângere penală clasată, cererea civilă pentru aceleași fapte a fost respinsă, pentru că faptele fuseseră tranșate în dosarul penal.
Și invers: acuzațiile fără probe
Într-un caz, părinții au acuzat o profesoară de bullying, în petiții și în instanță, iar verificările nu au confirmat acuzațiile. Instanța i-a obligat pe părinți și pe elevă să plătească profesoarei 25.000 de lei daune morale (hotărâre nedefinitivă). Dreptul de a sesiza rămâne; problema a fost folosirea unor termeni fără dovezi.
Ce probe au contat
- Declarațiile martorilor, referatele psihologice și actele medicale.
- Dovada că școala sau părinții agresorului fuseseră anunțați înainte, cu avertizări repetate.
- Urmări obiective ale faptei, nu doar afirmația că a existat suferință.
Ce înseamnă pentru părinți
- Notează fiecare incident din prima zi: jurnalul de incidente.
- Pașii unei cereri de despăgubire sunt în despăgubiri pentru bullying.
- Discută cu un avocat înainte de orice plângere penală: într-un caz, după clasarea dosarului penal, cererea civilă pentru aceleași fapte a fost respinsă (hotărâre nedefinitivă).
- Practica nu e unitară, iar cele mai multe hotărâri din tabel nu sunt definitive.
Întrebări frecvente
Se pot cere daune morale pentru bullying?
Da, în instanță. În cele 8 hotărâri analizate de noi, au fost obligate la plată o școală privată, o școală din ciclul primar și părinții unui agresor; alte 4 cereri au fost respinse.
Cine plătește daunele pentru bullying?
Depinde de caz. Codul civil pune răspunderea în sarcina celui obligat să supravegheze minorul (art. 1372), iar părinții nu răspund dacă se dovedește răspunderea celui care avea supravegherea (art. 1374). Instanțele au interpretat diferit obligația școlii.
Ce probe ajută la o cerere de daune morale?
În cazurile analizate: martori, referate psihologice, acte medicale și dovada că școala sau părinții agresorului fuseseră anunțați înainte.
Vezi și
Surse
- Codul civil (art. 1372 și 1374)
- Legea 198/2023 (art. 65; Anexa, pct. 63, definiția bullying)
- Legea 554/2004 (contencios administrativ)
Publicat la 4 noiembrie 2026. Textele de lege au fost verificate pe legislatie.just.ro la 17 octombrie 2026.
Informativ, nu consultanță juridică. În pericol imediat: 112.